"Etica afacerilor" sau "etica in afaceri", indiferent cum dorim sa o numim (desi fiecare dintre cele doua sintagme ne directioneaza catre un anume sens), trimite la doua lucruri diferite: primul reprezinta domeniul care se studiaza in universitati si nu numai; cel de-al doilea, delimiteaza campul de reflectie si actiune din lumea afacerilor care se preocupa de aspectele etice ale actiunilor actorilor implicati. In ambele cazuri, limbajul este acelasi, iar mare parte din el s-a dezvoltat, a evoluat in spatiul anglo-saxon. Din acest motiv, cei care se ocupa cu etica afacerilor in Romania au fost nevoiti sa adapteze terminologia specifica de provenienta englezeasca intr-un context lipsit de resorturile necesare pentru o atare adaptare, intr-un spatiu intelectual lipsit de experienta necesara, fara o istorie a reflectiei si problematicii specifice. Aceasta adaptare a fost mai degraba o aproximare. La o astfel de chestiune am sa ma refer aici.
Termenul din limba engleza "stakeholders" a pus cateva probleme celor care s-au apropiat de etica afacerilor. Iar, dupa cateva ezitari pe care nu am de gand sa le amintesc aici, echivalentul romanesc care pare a se fi impus este cel de "grupuri cointeresate". Insa eu nu sunt deloc multumit de aceasta formula si, prin urmare, voi incerca sa va conving ca exista o varianta mult mai buna.
Argumentul cel mai des invocat pentru alegerea sintagmei "grupuri cointeresate" a fost aceea ca daca s-ar fi mers pe varianta "grupuri de interes" ar fi avut o conotatie negativa puternica in spatiul romanesc, lucru de nedorit in contextul eticii in afaceri. I
Termenul din limba engleza "stakeholders" a pus cateva probleme celor care s-au apropiat de etica afacerilor. Iar, dupa cateva ezitari pe care nu am de gand sa le amintesc aici, echivalentul romanesc care pare a se fi impus este cel de "grupuri cointeresate". Insa eu nu sunt deloc multumit de aceasta formula si, prin urmare, voi incerca sa va conving ca exista o varianta mult mai buna.
Argumentul cel mai des invocat pentru alegerea sintagmei "grupuri cointeresate" a fost aceea ca daca s-ar fi mers pe varianta "grupuri de interes" ar fi avut o conotatie negativa puternica in spatiul romanesc, lucru de nedorit in contextul eticii in afaceri. I
3 comentarii:
Si care ar fi varianta mult mai buna pentru termenul "stakeholders"?
Rebeca, iti multumesc pentru intrebare. Se pare ca am uitat sa termin comentariul acela. O sa revin asupra lui dupa sarbatori.
Cat priveste varianta pe care eu o consider cea mai buna, ea este "parti implicate" (sau "parti afectate" - dupa cum il redau unii autori de studii de bioetica, i.e. "affected parties"). Dar as prefera sa-l folosim in engleza, la fel ca orice concept tehnic care nu poate fi redat in alta limba decat partial.
Iti recomand sa urmaresti comentariile la articolul meu publicat in noiembrie a.c. pe responsabilitatesociala.ro
Sunt total de acord cu tine in ceea ce priveste folosirea termenului in engleza, insa traducerea sugerata de tine ("parti implicate") nu mi se pare nici ea potrivita, ba mi se pare mai potrivita cea de "cointeresate", deoarece, din cate stiu eu, stakeholderii pot fi si pasivi, nu doar activi.
Nu pretind ca as avea mai multe date despre asta decat tine, deoarece de abia am inceput sa ma informez, insa cam asta am inteles eu pana acum.
Felicitari pentru articolul publicat pe responsabilitatesociala.ro!
Trimiteți un comentariu