Consultanta de CSR in Romania: de cine sa te feresti

De vreo circa trei ani exista pe piata romaneasca de consultanta cativa indivizi si individe care pretind cu surle si trambite ca pot oferi servicii de consultanta de CSR si/sau etica in afaceri. Nu am sa le dau numele ca nu cumva sa iasa in felul acesta si mai in fata, dar am sa incep sa le dovedesc incompetenta/neprofesionalismul in speranta ca reprezentantii acelor companii care sunt interesate de astfel de servicii si care citesc intamplator acest blog se vor feri de ei. Demersul meu poate fi asemuit unui exercitiu de purificare, de eliminare a acelor elemente rele care afecteaza "sanatatea" unei profesii.

De exemplu, exista un astfel de individ care a publicat destul de mult pe CSR in Romania si care, cica, este consultant international. Intrebarea mea este cum de poate un astfel de "consultant international" sa nu stie cum arata un principiu moral sau o regula morala. "Guvernare corporativa" nu este un principiu moral si nici o regula morala, ci o sintagma care desemneaza fie un domeniu de investigatie (care se studiaza in universitati), fie un complex de procese, politici si practici care se refera la modul cum este condusa o companie.

O regula morala (cele pe care le gasim cu precadere intr-un cod de etica/de conduita) reprezinta o norma de comportament menita sa ghideze actiunile indivizilor dintr-o comunitate (in cazul nostru, din comunitatea pe care o formeaza membrii companiei X). Iar unei reguli morale ii poate fi atasata sau nu o sanctiune. Particularizat la contextul unei companii, o regula morala ar putea sa sune astfel: "In toate activitatile pe care le desfasoara in cadrul companiei si in afara ei, angajatii X nu vor oferi, promite, da sau primi mita."

Spre deosebire de o regula morala, un principiu nu este restrictionat la un context, ci din el derivam o regula morala. Principiile morale exprima valori ce circumscriu sfera moralitatii, si, dupa cum spune V. Muresan, ele sunt repere euristice si nu simple prescriptii de comportament. Exemple de principii morale gasim in Carta Drepturilor Omului sau in fostul Proiect de Tratat privind Constitutia Uniunii Europene (e.g., principiul demnitatii umane, principiul autonomiei, principiul precautiei, principiul binefacerii). Pe langa acestea, exista si principii secundare (nu in sensul millian, de secondary moral principles, adica reguli morale), pe care le restrangem la sfere mai mici ale moralitatii actiunilor umane (e.g., principiul consimtamantului informat). Daca ar fi sa bagam sub un principiu regula amintita anterior, atunci am putea spune ca principiul invocat este un principiu moral secundar, si anume cel al "corectitudinii in afaceri".

Acelasi lucru poate fi spus si despre "responsabilitatea sociala si managementul orientat catre grupurile cointeresate", despre "civismul (sic!) corporatist", precum si despre "dezvoltarea sustenabila". Acestea nu sunt principii etice, la fel cum nici ISO 9001 nu se refera la managementul etic, ci la calitatea proceselor de management.

Pentru a intelege la ce anume ma refer, redau aici doua segmente din raportul anual de CSR "varzuit" de respectivul "consultant international".

Etica, managementul si comerciantii romani

Cei care au fost intr-o alta tara europeana in pragul sarbatorilor au putut observa scaderi de preturi importante la mai toate produsele specifice sezonului. De exemplu, inainte cu o saptamana de Sfintele Pasti, comerciantii din Italia ori Ungaria reduc preturile pentru carnea de miel, pentru sucuri, dar si pentru fructe, decoratiuni ori alte tampenii pe care un cumparator le-ar asocia respectivei ocazii. Reducerile nu sunt de ochii lumii, adica 2% sau 5%, ci ele pot merge chiar si pana la 25%. Mentalitatea din spatele acestui comportament economic este aceea ca e mai bine sa castigi bani de pe urma a 50 de clienti decat sa faci 10 cumparatori sa bage mana adanc in buzunar.

Spre deosebire de colegii lor europeni, comerciantii romani s-au obisnuit sa scumpeasca produsele in preajma sarbatorilor. Mentalitatea lor, general valabila, este ca oamenii vor fi nevoiti sa cumpere produsele respective caci altfel nu vor avea ce sa puna pe masa. Asadar, in loc sa luam 1kg de carne de miel cu, sa zicem, 12 RON, la fel ca acum doua saptamani, il vom cumpara cu 18 RON. Iar unii dintre comercianti, pentru a-si dovedi si mai mult calicia, vor spune ca fac reduceri de pret de la 18 RON la 16 RON, de parca ar face un favor clientilor.

Situatia actuala din Romania dovedeste cel putin trei lucruri: lipsa de maturitate comerciala a agentilor economici, lipsa de strategie in a-si administra afacerile si, nu in ultimul rand, o lipsa totala a oricaror repere morale in activitatile pe care le desfasoara. Iar in cele ce urmeaza o sa ma refer la fiecare parte, desi ele sunt strans legate.

Maturitatea comerciantului roman

Faptul ca un comerciant incearca sa obtina venituri mai mari intr-un termen scurt -- in loc sa-si fidelizeze clientii si sa-i atraga in permanenta prin calitatea produselor si serviciilor si preturi speciale -- arata ca respectivul individ nu prea stie ce inseamna a face comert. El nu a ajuns inca la momentul in care afacerea sa se bazeaza pe cifre clare, pe previzionari in volumul de vanzari, pe tehnici de atragere si fidelizare a clientilor. Din acest motiv, comerciantul nostru se bazeaza mai degraba pe fler decat pe o idee de afaceri clara si pe un segment de piata bine definit. Asa se face si ca azi vinde cartofi, iar maine trece la fructe exotice, iar peste o saptamana se apuca sa vanda carne de miel ori branzeturi. El se schimba dupa cum crede ca se schimba piata, dupa cum "simte" clientii ca intra sau nu in magazin. Din acest punct de vedere, el nu va avea niciodata clienti fideli, ci numai clienti pasageri, atrasi de un banner in geam sau de o reclama dintr-un pliant.

Comerciantul roman nu are habar de ce inseamna marketarea unui produs ori de prezentarea lui in vitrina. De regula, el va ingramadi in aceleasi galantare ulei, faina, zahar, unt, sare de lamai si bauturi spirtoase. Va tine o vitrina frigorifica in care stau morman cinsprezece categorii de produse, cu preturi scrise cu marker-ul si vreo cinci fructe din plastic alaturi. El va matura si va spala podeaua in timp ce clientii ii intra si ies din magazin, cu lazile de paine neacoperite si nespalate de saptamani bune. Cand va cara marfa in magazin, o va face intotdeauna prin usa din fata si, mai ales, cu clientii in magazin. Daca indraznesti sa le atragi atentia sa nu mai sufle in punga de plastic ca sa se desfaca si sa ti-o umple cu biscuitii ceruti, se vor uita tamp la tine si chiar vor refuza sa te mai serveasca. Manusile de plastic folosite pentru a manevra produsele (atunci cand are astfel de manusi), le va schimba numai daca se vor dezintegra suficient de mult incat sa se murdareasca pe maini. 

Strategia comerciantului roman

Meteahna generala a turismului romanesc a fost intotdeauna aceea ca a incercat sa supravietuiasca pe tot parcursul anului din veniturile obtinute in 3, 4 luni de sezon. La fel si comerciantul roman: el incearca sa supravietuiasca sau sa se imbogateasca de pe o zi pe alta. Daca duminica aceasta este Pastele, atunci el vede in asta o oportunitate de a creste nivelul incasarilor. Si cum face acest lucru? Pai, prin marirea pretului la bunurile ce au legatura cu Pastele. 

Comerciantului roman ii lipseste o strategie pe termen lung, una care sa-i asigure o crestere proportionala si durabila a profitului. Una care sa-l fereasca de undele de soc de pe segmentul de piata pe care se afla. Fiind foarte putin antrenat in management, el apeleaza la flerul de care aminteam anterior. Orice strategie ii este straina ori ii produce urticarie mentala. Reactia lui la ideea de plan de afaceri poate fi asemanata copilului care refuza sa mearga la scoala pentru a sta acasa ca sa se joace pe calculator. El nu intelege ca educatia pe care o obtine la scoala face parte dintr-un plan de dezvoltare personala pus la cale de societatea in care traieste, un plan nu pe 2-5 ani, ci pentru intreaga lui viata. La fel si comerciantul care refuza planul de afaceri pentru ca "stie el mai bine ce vrea clientul de la taraba sau de la casa de marcat". Planul de afaceri nu i-ar mai permite sa faca jonglerii comerciale si financiare.

Etica in afaceri

De fapt, aceasta este si miza acestui stil de a face comert: comerciantul roman va putea specula de la o zi la alta pe seama clientilor sai. Lui nu-i pasa daca un client le plateste astazi 15 de Ron pentru un kilogram de branza si maine doar 13 Ron, pentru ca el isi va fi atins scopul: sa bage AZI in buzunar 15 Ron. Maine mai vedem cum stau lucrurile.

Minciuna ca a crescut pretul la producator este cea mai des uzitata cand vine vorba de scumpiri; alaturi de aceea ca au screscut costurile de transport. In acest fel, comerciantul roman transfera responsabilitatea pe umerii producatorului sau pe umerii unei instante impersonale pe care nu o poate trage nimeni de urechi, i.e., piata libera (care fixeaza pretul la carburanti, la forta de munca ori autovehicule).

Pe de alta parte, aceste cresteri si scaderi de preturi ascund si un alt comportament, unul nu doar imoral, ci si ilegal: veniturile neinregistrate. Azi vand carnea de miel cu 18 Ron, dar intrarile mele arata ca am luat-o de la producator cu 8 Ron/kg si o vand cu 13 Ron. Diferenta de 5 Ron nu apare in contabilitate, iar comerciantul nostru obtine un venit la care nu se aplica nici un impozit.

O precizare

Problema semnalata de mine nu tine de educarea clientului, ci de educarea comerciantului. Iar aceasta educatie nu se poate realiza prin eforturile ong-ului X sau firmei Y, ci ea se obtine pe parcursul unor ani in care presiunile de ordin juridic, economic si concurential "disciplineaza" comerciantul. Cine spune ca poate veni firma X sa-i inveti pe oameni sa nu mai cumpere bunuri scumpe inainte de sarbatori sau pe clientii bancilor sa mai ia credite de consum cand ei nu au din ce manca, este fie naiv, fie rau intentionat. Nu poti educa o masa mare de oameni punandu-le in banci ori in hipermarket-uri pliante despre creditarea responsabila ori consumul inteligent. Sau folosindu-te de reclama tv ori stradala. Cetateanul tintit de astfel de proiecte de "educare" a comportamentului economic nu percuteaza la asemenea instrumente. Foamea lui, grandomania lui, ori prostia lui, sunt mult mai mari decat inteligenta. Singura modalitate de a produce o schimbare e sa lucrezi cu comerciantii si bancile, nu cu clientii lor. Sau poate, in acelasi timp, si cu comerciantii si cu clientii.

In lipsa competentei si moralitatii ... impozit forfetar

1. Inca de la instalare, actualul guvern a incercat sa ascunda propria incompetenta de a sustine dezvoltarea economica la nivel national prin masuri menite, cica, sa-i protejeze pe cetateni. Dincolo de perversitatea argumentului, masurile adoptate deja sau aflate in curs de adoptare nu fac altceva decat sa puna la pamant o economie care, timid si cu multe poticniri, incepuse sa se miste in ultimii sase, sapte ani.

Dar cum nu era suficient ca ne aflam intr-un context international nu tocmai propice afacerilor, guvernul Romaniei a considerat oportun sa promoveze ideea impozitului forfetar pentru toate firmele inscrise in Registrul Comertului, indiferent daca au sau nu profit. Unul dintre motivele pe care actualii guvernanti l-au invocat a fost acela ca firmele care inregistreaza zero profit sau chiar functioneaza pe minus ascund de fapt profiturile prin tot felul de inginerii financiare. Dupa cum titra un cotidian central: "Pogea banuieste ca 80% dintre societati se eschiveaza de la plata datoriilor". Dar banuielile nu sunt o dovada, la fel cum si eu ii banuiesc pe Pogea, Basescu, Popoviciu, Videanu si altii de afaceri ilegale, dar nu le pot dovedi. Ce ma diferentiaza pe mine de Pogea?! faptul ca eu nu pot sa promovez in guvern masuri de modificare a sistemului fiscal.

2. Asa cum au observat unii jurnalisti, Romania incearca sa introduca o masura pe care alte tari, cum ar fi Franta, le elimina din sistemul fiscal propriu pe motiv ca nu pot incuraja economia nationala. Pe de alta parte, introducerea impozitului forfetar, indiferent daca valoarea lui este de 1$ sau de 1300 de Euro, este o modalitate legala de a baga mana hoteste in buzunarul firmelor.

Ne iluzionam ca un guvern exista nu pentru ca el a hotarat sa existe, ci fiindca vointa cetatenilor votanti au trimis in parlament niste oameni care sa-i reprezinte, iar acestia au votat o echipa care sa se ocupe efectiv de conducerea treburilor comunitatii. Numai ca aceasta echipa isi serveste propriile interese, care nu au nimic de-a face cu interesul comunitatii.

Impozitul forfetar, oriunde s-ar aplica el intr-un mod nediscriminatoriu (* in Franta el era gandit tocmai pentru a face diferenta intre firmele mici si cele mari), nu face altceva decat sa incalce dreptul de proprietate al oamenilor de afaceri asupra capitalului financiar al firmelor acestora. Faptul ca eu produc cuie sau mese din plastic si obtin o suma de bani, ma indreptateste sa-mi acopar mai intai cheltuielile de productie si de administrare a afacerii inainte de a da statului impozit. Veniturile pe care le incasez sunt tot proprietatea mea, iar guvernul nu are nici un drept sa-mi ceara un impozit care nu poate fi justificat printr-un plus valoare pe care l-ar genera. De fapt, avem de-a face cu o taxa de protectie ce serveste doar pentru accesul produsului sau serviciului meu pe piata comunitatii al carei membru sunt si din interiorul careia eu, prin vot, i-am delegat pe actualii guvernanti.

In fine, daca impozitul cerut de stat si pe care ingadui sa-l dau statului contra unor servicii (securitate sociala, protectia mediului, administrarea sistemului public etc.) s-a marit prea mult, eu pot decide fie sa inchid afacerea, fie sa o mut in alta tara. Iar la ora actuala este mai convenabil sa-ti deschizi o firma in Bulgaria sau Ungaria decat in Romania.

3. Dupa cum foarte usor se poate observa, o astfel de situatie nu poate fi regula intr-un sistem economic ultra-reglementat ca in cazul celui romanesc. Ingineriile financiare nu le poti face usor, iar ca sa le faci ai nevoie de alti bani ca sa investesti in contabili buni, in operatiuni si alte firme. Numai ca un IMM nu va putea sa-si permita niciodata acest lucru fiindca nu are capacitatea financiara de a o face. Asadar, impotriva cui este indreptata masura? Pai, evident, impotriva acestor IMM-uri.

Marii "afaceristi" ai Romaniei vor continua sa faca inginerii financiare fiindca pentru ei 1300 de Euro sau 130.000 de Euro au aceeasi valoare. Dar daca vor scapa de concurenta micilor jucatori, atunci vor putea sa faca afaceri si mai usor. Nu vor mai fi stanjeniti, la licitatii publice, de firme care-si desfasoara activitatea intr-un apartament sau intr-un depozit. In plus, vor putea dispune in mod gratuit de capitalul de cunoastere si experienta al celor care nu vor mai putea sa intre singuri pe piata, pe propriile picioare. Iar la final, acesti "afaceristi" vor putea sa impuna ei pretul, conditiile contractuale si termenele de finalizare.

Conferinta RSC la Bucuresti

"Responsabilitatea sociala corporativa si dezvoltarea durabila"
10 Aprilie 2009, SNSPA, Facultatea de Comunicare si Relatii Publice

Redau aici programul asa cum l-am primit in urma cu cateva zile. Eu voi vorbi despre mitul responsabilitatii sociale corporative si despre forma operationalizata a eticii in afaceri, si anume Etica si Conformitatea.

-----------------------------------------------------

PROGRAM
10 aprilie 2009, orele 9.30-19.30
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative,
Str. Povernei, nr. 6-8, Sectorul 1, Bucureşti

09.30-10.00 – Primirea participanţilor

10.00-10.30, Sala 112
Deschiderea conferinţei (prezident: prof. univ. dr. Paul Dobrescu)

Cuvânt de deschidere: prof. univ. dr. Paul Dobrescu, Rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative

Cuvântări ale invitaţilor speciali

10.30–11.15, Sala 112
Sesiune plenară (moderator: conf. univ. dr. Remus Pricopie)

1. „Tranformarea politicilor de responsabilitate socială corporativă în pârghii ale dezvoltării durabile a României”, conf. univ. dr. Dumitru Borţun, directorul Grantului RSC.DDR.2010 – Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti

2. „De ce este necesară o organizaţie precum Centrul pentru Cetăţenie Corporatistă din România (Centre for Corporate Citizenship Romania - CCCRo)?”, John J. Aston, BE, MSc, DIC, MICE, EurIng. – AstonEco Management / România

3. „The state of CSR in Eastern Europe – the findings of the first baseline study in the region”, Robert Braun, PhD – Universitatea Corvinus din Budapesta / Ungaria; Mark Line - Managing Director, csrnetwork / Marea Britanie; Rita Lukács – Institutul pentru Media şi Marketing din Budapesta / Ungaria; László Radácsi, PhD – Managing Director, B&P CSR Management / Ungaria

11.15–11.30 – Coffee break, Holul central (parter)

11.30–15.00, Sala 112 – Secţiunea 1
Abordări teoretice ale RSC (moderator: conf. univ. dr. Dumitru Borţun)

1. „Surse de întemeiere ale responsabilităţii sociale corporative”, prof. univ. dr. Adian-Paul Iliescu – Universitatea Bucureşti

2. „Responsabilitatea socială: repere şi instrumente”, Bogdan Diaconu, PhD, Senior CSR Consultant – Responsible Management Romania

5. „Europenizarea responsabilităţii sociale corporative într-o societate a modernităţii tendenţiale”, prof. univ. dr. Constantin Schifirneţ – SNSPA

6. „Principiul corporatismului şi noile caracteristici ale sistemului instituţional în România”, dr. Oscar Hoffman, dr. Ion Glodeanu – Institutul de Sociologie al Academiei Române

7. „Cadrul juridic al responsabilităţii sociale corporative”, asist. univ. drd. Laura Mureşan, drd. Cristian Poţincu – Universitatea „Transilvania”, Braşov

3. „SIVECO Romania a îmbogăţit conceptul de responsabilitate socială”, Anca Crahmaliuc, MBA, Marketing & Communication Manager – SIVECO Romania; Georgiana Capuerde, Corporate Communication Manager – SIVECO Romania

8. „Comportamentul economic şi mitul responsabilităţii”, prof. univ. dr. Vasile Macoviciuc – Academia de Studii Economice din Bucureşti

9. „Managementul eticii în companii – între realitate şi speranţă”, prof. univ. dr. Valentin Mureşan – Universitatea Bucureşti

10. “Jos cu RSC-ul! Sus Etica în afaceri! Regândind locul RSC în arhitectura organizaţiilor”, drd. Cristian Ducu – Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, Universitatea Bucureşti

11. „Limite etice privind responsabilitatea socială corporativă”, drd. Cristian Poţincu, asist. univ. drd. Laura Mureşan – Universitatea „Transilvania”, Braşov

12. „Contribuţiile corporative, joaca de-a filantropul altruist sau goana după câştiguri colaterale”, drd. Ana-Maria Petrache – Academia de Studii Economice din Bucureşti

13. „Organizaţia (locală, naţională, multinaţională) şi comunitatea locală - noduri ale aceleaşi reţele sociale şi profesionale”, drd. Andra-Dina Pană – SNSPA

14. „Corporaţia – de la raţionalitatea socială la raţionalitatea economică”, lector univ. dr. Eugenia Udangiu – Universitatea din Craiova

15. „Eficacitatea deciziei manageriale şi aplicarea politicilor de RSC în organizaţiile performante”, prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, lector. univ. drd. Sergiu STAN – SNSPA

16. „Responsabilitatea socială – dimensiune obligatorie pentru marketingul organizaţiilor româneşti”, conf. univ. dr. Călin Vegheş – Academia de Studii Economice din Bucureşti
4. „CSR în criză. Factorul HR”, Aurelia Dinu, Independent Public Relations Advisor

17. „Comportament prosocial şi responsabilitate socială corporativă. Rolul emoţiilor în situaţii de interdependenţă de tip RSC”, lector univ. dr. Loredana Ivan – SNSPA

11.30–15.00, Sala 111 – Secţiunea 2
Campanii de RSC în România (moderator: conf. univ. dr. Mihaela Ionescu)


1. „Campania Tu ştii ce mai face copilul tău?” (Premiul EMMY 2008), Maria Apostol, PR Director – PRO TV; Cristina Vulpe, Director – Fundaţia PRO

2. „Direcţii globale în responsabilitatea corporatistă. Studiu de caz: RBS Romania”, Georgeta Bora, Sustainable Development Coordinator – RBS Bank (Romania)

3. „Programul de conştientizare etică. Studiu de caz: o companie de panificaţie”, Liviu Răducan, Chief ethics & Compliance Officer – NCH Advisors Romania

4. „Editurile, statul şi companiile multinaţionale. Cine câştigă din RSC?”, Alina Dolea, PR Manager – Editura Curtea Veche

5. „Ghidul RSC pentru jurnalişti, un proiect de RSC”, Luminiţa Oprea, Strategyst - Saga Business & Community, membru în Comitetul de Conducere al Asociaţiei Române a Profesioniştilor în Relaţii Publice - ARRP

6. „Evaluarea impactului Planului de Comunicare pentru Programul Operaţional Regional în Regiunea Nord-Est”, Claudia Ionescu – Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov

7. „JTI: impactul asupra comunităţii”, Gilda Lazăr, Corporate Affairs Director - JT International Romania

8. „O iniţiativă de RSC în domeniul energiei nucleare: Primeşte un arbore în familia ta”, Lavinia Rizea, Specialist Relatii Publice – Societatea Naţională Nuclearelectrica S.A.

9. “Campania România prinde rădăcini”, Roxana Grămadă, Corporate Affairs Director – Realitatea-Caţavencu

10. „Programul de responsabilitatea socială corporatistă la STX RO OFFSHORE, Şantierul Naval Brăila”, asist. univ. Nicoleta Ciacu – Facultatea de Ştiinţe Administrative şi ale Comunicării din Brăila, Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Piteşti

11. „Campania Colorează un zâmbet”, Dan Todor, Marketing Director – Praktiker Romania; Tereza Dordia, PR Coordinator – Praktiker Romania

12. „Respect18 - responsabilizarea actului comercial”, Ileana Dumitru, Director Juridic şi Relaţii Publice – S.C. InBev Romania S.A.

13. „Agricola Bacău – un grup orientat spre responsabilitate socială şi dezvoltare durabilă”, asist. univ. Ana-Maria Ferenţ – Universitatea din Bacău

14. O companie românească şi politica de responsabilitate socială. Studiu de caz: programul Speranţă pentru semeni”, Maria Popa, PR Director – IMPACT Developer & Contractor S.A.

15. „Campanie de informare cu privire la aspecte de regenerare urbană în Bucureşti”, Evelina Necula, Head of Marketing Department – DTZ Echinox

16. „Poluatorul trebuie să platească. Studiu de caz”, Costel Popa – Salvaţi Delta

17. „Campania De la copii pentru copii – împreună pentru lumea lor”, Rodica Bodnariuc, Consilier Relaţii Publice – Camera de Comerţ şi Industrie a României

15.00-16.00, Holul central (parter)
- Lunch (bufet suedez)
- Standuri de carte (editurile Comunicare.ro şi Tritonic)


16.00–19.00, Sala 112 – Secţiunea 3
RSC – pârghie a dezvoltării durabile (moderator: prof. univ. dr. Theodor Purcărea)

1. „Responsabilitatea socială a corporaţiilor şi dezvoltarea durabilă – exponente ale capitalismului creativ”, conf. univ. dr. Mirela Diaconescu, asist. univ. drd. Roxana Voicu-Dorobanţu – Academia de Studii Economice din Bucureşti

2. „Responsabilitatea şi performanţa socială corporativă sub presiunea imperativului restaurării încrederii în dezvoltarea durabilă”, prof. univ. dr. Theodor Valentin Purcărea –
Universitatea Româno-Americană, Bucureşti

3. „Responsabilitatea Socială în contextul dezvoltarii durabile – aspecte specifice pentru România”, prof. univ. dr. Ioan Abrudan – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca; asist. univ. drd. Mihaela Bucur – Universitatea „Petru Maior” Târgu-Mureş

4. „Există în România strategii sectoriale de dezvoltare durabilă care ar putea fi implementate cu aportul unor corporaţii responsabile?”, Mirela Tănăsescu, Consilier PR – Cardinal Motors, Ploieşti

5. „RSC - instrument de implicare activă a mediului de afaceri în dezvoltarea de strategii de dezvoltare durabilă a societăţii contemporane”, Mariana Petcu, Coordonator de proiecte – Asociaţia Naţională a Specialiştilor în Resurse Umane - ANSRU

6. „Dezvoltarea durabilă şi gestionarea riscului în guvernarea corporativă”, ing. Diana Murar, prof. univ. dr. Constantin Opran, ing. Cătălina Bivolaru – Universitatea „Politehnica”, Bucureşti

7. “Politica de dezvoltare regională şi dezvoltarea durabilă a României”, Claudia Ionescu, Şeful Departamentului de promovare regională şi investiţii – Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov

8. „Dimensiunea ecologică a responsabilităţii sociale corporative în contextul dezvoltării durabile, cercet. şt. princ. dr. Adrian Toia – Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale - INCSMPS, Bucureşti

9. „Responsabilitatea socială a firmelor de construcţii în problematica deşeurilor”, asist. univ. drd. Roxana Voicu-Dorobanţu, asist. univ. drd Ana Maria Marinoiu – Academia de Studii Economice din Bucureşti

10. „Reglemetare pentru dezvoltare durabilă. Rolul agenţiilor de reglementare în promovarea modelelor de afaceri sustenabile”, lector univ. drd. Camelia Crişan, stud. Alexandra Cojocaru, stud. Andreea Olaru – Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti

11. „Educaţie pentru dezvoltare durabilă”, prof. Angela Enescu – Colegiul Economic „A. D. Xenopol”, Bucureşti

16.00–19.00, Sala 111 – Secţiunea 4
Cercetarea ştiinţifică a domeniului (moderator: conf. univ. dr. Adela Rogojinaru)

1. „Percepţii despre RSC şi acţiuni RSC. Studiu în rândurile managerilor din România”, dr. Melania Borţun, Director General – Data Media srl, Bucureşti; Ileana Borţun, Director de Comunicare – Data Media srl, Bucureşti

2. „Un tablou sinoptic al RSC în România. Top 100 Companies, 2009”, lector univ. drd. Camelia Crişan – SNSPA, conf. univ. dr. Adriana Reveiu – ASE Bucureşti, cercet. şt. Mihai Andruscenco – Data Media srl, Bucureşti

3. „Altruismul corporativ, o cale de ieşire din criză?”, conf. univ. dr. Adela Rogojinaru – Universitatea din Bucureşti

4. „Opinii despre RSC ale bloggerilor participanţi la Bilanţul responsabilităţii sociale pe 2008”, Dragoş Dehelean, Director General – Slenis, preşedintele Asociaţiei de Comunicare Ethos, membru în Comitetul de Conducere al Asociaţiei Române a Profesioniştilor în Relaţii Publice - ARRP

5. „Responsabilitatea socială corporativă şi site-urile web ale corporaţiilor”, conf. univ. dr. Adriana Reveiu, prof. univ. dr. Ion Smeureanu, prof. univ. dr. Traian Surcel – Academia de Studii Economice din Bucureşti

6. „Managementul şi problematica responsabilităţii sociale”, cercet. şt. princ. dr. Mihail Dumitrescu, membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; asist. univ. drd. Lavinia Ţoţan – Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale - INCSMPS

7. „Tehnici de data mining utilizate în evaluarea programelor de responsabilitate socială corporativă”, prof. univ. dr. Marian Dârdală, conf. univ. dr. Titus Felix Furtună – Academia de Studii Economice din Bucureşti

8. „Este responsabilitatea socială corporativă o strategie viabilă pentru întreprinderile mici şi mijlocii?”, lector univ. dr. Alexandra Zbuchea – SNSPA

9. „Universitatea corporativă. Universităţile româneşti pe calea responsabilităţii sociale corporative”, cercet. şt. princ. dr. Cristina Leovaridis, cercet. şt. princ. Andreea Nicolaescu – Institutul de Sociologie al Academiei Române

10. „Responsabilitatea socială corporativă între nevoi şi realitate. Studiu de caz în Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia”, lector univ. drd. Florin Pasatoiu – Universitatea din Craiova

11. „Agenda socială a companiei între strategie şi conjunctură. Studiu de caz”, asist. univ. drd. Alin Stancu – Academia de Studii Economice din Bucureşti

19.00–19.30, Sala 112
Sesiune plenară (moderator: conf. univ. dr. Remus Pricopie)

1. Prezentarea rapoartelor pe secţiuni: Dumitru Borţun, Mihaela Ionescu, Theodor Purcărea, Adela Rogojinaru

2. Concluzii generale: conf. univ. dr. Remus Pricopie, Decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice – Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative